Turism Vitivinicol
Istoria viticulturii pe meleagurile noastre numără cîteva milenii. În anul 1359, cînd a fost întemeiata Ţara Moldovei, cultivarea viţei de vie era una dintre ramurile de baza ale acestui stat feudal. Secole la rînd au fost consolidate tradiţiile de îngrijire a viţei de vie fiind identificate locurile pe care cresc mai bine anumite soiuri.
Deja pe la mijlocul sec. XV, a avut loc un fel de divizare a acestei culturi în trei grupuri, în funcţie de soiuri: de origine silvica (locale) ameliorate pe parcursul deceniilor, al doilea grup-viţa de vie adusă de către greci, iar cel de-al treilea grup l-am moştenit de la coloniştii romani. Un anumit impact asupra dezvoltarii viticulturii din Moldova au avut atunci şi Ungaria, şi Turcia, şi chiar Transcaucazia.
În prezent, în Moldova sînt cultivate peste 100 de soiuri de viţa-de-vie. Viţa-de-vie este cultivate în ţara noastra în patru areale sau zone de bază: centrală (Codrii), sud-estica, sudica şi nordica, divizate, la rîndul lor, în microzone.
Fiecare areal îşi are propriul specific. Astfel, zona nordica este ranumita prin viţa-de-vie cultivată în vederea obţinerii de vinuri brute pentru producerea divinurilor şi a vinurilor alcoolizate. Ea este specializată în cultivarea soiurilor de masă, dar şi a soiurilor albe de struguri, de exemplu “Aligote”, “Pinot”, “Feteasca”, “Traminer”.
În zona Centrala (Codru) condiţiile climaterice favorizează cel mai mult cultivarea soiurilor albe de struguri pentru producerea de vinuri uşoare.
Tot aici se afla şi majoritatea fabricilor de vin, precum şi hrubele pentru păstrarea vinurilor cunoscute deja în toată lumea – “Cricova”, “Mileştii Mici”, “Brăneşti” etc. În microzona Hîncesti este situata o altă întreprindere cu renume - “Vitis-Hînceşti” unde deja de mai bine de un secol sunt produse vinurile roşii de struguri “Cabernet Sauvignon” şi “Merlot”, nişte licori divine, de altfel.
Zona Sud-estică (sau Purcari) se întinde de-a lungul Nistrului.
Zona este numită “Purcari” pentru că aici se află întreprinderea “Purcari” – o bijuterie a vinificaţiei din zonă. Pe plantaţiile din zona Sud-estică sunt crescute soiurile “Merlot”, “Cabernet Sauvignon”, “Rara Neagră” etc. din care este obţinută o băutură cu o aromă unică şi cu un buchet bogat. La sf. sec. XIX, vinurile de Purcari erau livrate în Marea Britanie, pentru familia regala. În prezent, la Purcari funcţionează un hotel, săli de degustare, un complex de agreement, astfel că vizitatorii au posibilitatea nu doar să se familiarizeze cu viticulture, dar şi să se bucure de un sejur pe cinste.
Zona Sudică include Bugeacul şi toată regiunea de Sud a ţarii.
În acest areal condiţiile naturale şi climaterice sunt favorabile pentru cultivarea strugurilor din care se produc vinurile roşii şi cele de desert. În zona respectivă centre vitivinicole pot fi considerate Comratul, Taraclia, Ciumaiul şi Trifeştii.
Totodată, se desfaşoară un process continuu de înlocuire a plantaţiilor viticole: podgoriile pe care creştea poamă de soiuri vechi sunt defrişate, în locul lor fiind plantată viţa de vie de soiuri noi, solicitate.
Muncind pe plantaţiile, şi în trecut, şi în prezent , podgorenii depun toate forţele, cunoştinţele, experienţa şi sufletul. Acest lucru este foarte evident: în ţară nu prea observi gospodării unde lînga casă n-ar creşte viţă de vie. În cinstea ei chiar a fost elaborat un monument. Acesta urmează a fi instalat în Oraşul Vinului care se construieşte la periferia Chişinăului. Viţa de vie este evocată în cîntece şi versuri, în tablouri, în reliefuri şi mozaica ce decorează casele.
De fapt, nici nu-ţi poţi imagina Moldova fara viţa de vie, or şi pe hartă ţara arată ca un strugure de poamă!